pândă în zori
într-un singur trup m-aș zidi eu cu tine
într-un singur trup să fi tot tremurat;
s-ar despica munții și n-ar fi puține
gândurile roi, ce de-un vis m-au legat.
am fost visător și-mi cădeai printre astre,
de mult ce-mi doream doar o vorbă s-arunci -
aș striga-n cele zări: „nu știți ce albastre,
vor fi nopțile, lângă tine, atunci!”
scris e și în cărți, tu îmi zici c-așa-i viața
nu suntem destul și nici poate convinși,
că iubirea doar, stând la pândă ca hoața
tiptil pe-amândoi, ne vrea-‘n lațu-i cuprinși.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu