ca să fie iarnă...
ca să fie iarnă, cum zicea Villon
groparul lui Hamlet a mai dat un zvon;
că pe-un câmp de țară, așa cum spun unii...
ce va fi, chiar Yorick s-a-ndoit el lumii
și de-atunci pe pânza lui Brueghel barocul
doar corbul lui Poe și-a-ncercat norocul,
suflând în ureche celui prins în transă
că-n afara lumii ar mai fi o șansă.
iar noi sub fereastră, când e luna sus
așteptăm ursitei vorbele nespus!
cum spunea bunicul că-n urmă cu anii
s-a rostit pe cruce: „lama sabahtani”
și poate-om surprinde din basme și mituri
pe ce străzi mai umblă fata cu chibrituri;
ca măcar odată, când cade zăpada
din viscol s-o tragă chiar Șeherezada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu