2. Participanţi: flancul din stânga al sălii.
3. Marin Ifrim (gânditor, retras într-un colţ, meditează la ordinea zilei)
4. Lângă poetul Apostu Vultureanu (confundat cu Gil Dobrică!?) - sunt eu, iată, atent şi cu un surâs abia afişat la una dintre atâtea... nesfârşite intervenţii la microfon.
Festivalul Naţional de Poezie
“Emil Botta”
(ed. II-a. Adjud. 14-15 septembrie, 2013)
1. Prima zi
(14 sept. 2013) – prima parte
Motto:
“nu
cavaleri m-au ciopârţit – ci
pietroaiele de
râu – cuvintele
……………………………..
ce-ai
să striveşti – Doamne – dacă voi
luneca
dintre solzi – şi duh mă voi face?”
(Adrian Botez)
Adjudul străvechi pământ românesc, are o istorie care merită să o
cunoşti, dragă cititorule, pentru a înţelege că oamenii de pe aceste meleaguri
prin munca lor au asigurat vieţii continuitate şi cetăţii un renume prin Emil
Botta, Dan Botta sau Ion Laurian Postolache şi Tudor Vornicu (în trecut), cât
şi reputaţia (în prezent) că edilii săi susţin actul de cultură, în limitele de
austeritate impuse de criza vremurilor pe care le trăim şi, în aceeaşi măsură,
îşi cinstesc cum se cuvine, valorile actuale (amintim câteva: poeţii Ioan Liviu
Stoiciu, Adrian Botez, Paul Spirescu; pictorul Vasile Anghelache; traducătorul
şi eseistul Constantin Frosin; actorul Ion Dichiseanu; sopranele Nelly
Miricioiu şi Angela Gheorghiu, etc.). În sala Casei de Cultură “Tudor Vornicu”
au fost prezenţi: Liviu Ioan Stoiciu
şi Doina Popa – Bucuresti, Vasile Anghelache, Valentin Talpalaru – Iaşi, Florentin
Popescu –Bucuresti, Rodian Drăgoi – Bucuresti, Corneliu Antoniu –Galati, Valeria Manta Tăicuţu
şi Nicolai Tăicuţu – Râmnicu Sărat, Marin Ifrim – Stan Brebenel - Nicolae
Pogonaru – Tudor Cicu (toţi din Buzău), Ion Roşioru - Constanţa,Marin Moscu, Virgil Panait din Focsani,
Apostu Vultureanu, Culita
Usurelu, Gheorghe Mustaţă - Iaşi, Valentin Dogaru - Adjud, Ion Croitoru - Adjud, Virgil Răileanu - Mărăşeşti, Marin Ionel, bibliotecari, elevi de liceu ş.a. Ediţia a II-a a
„Festivalului Naţional de Poezie – Emil Botta”, a fost deschisă prin prezentarea
de către profesorul şi poetul Adrian Botez, a unui eseu atotcuprinzător despre
actorul şi poetul Emil Botta (n. 15 sept. 1911, Adjud), numind-ul „vocea lirică
unică” – un poet al măştilor morţii în diferite ipostaze ale poeziei, o voce
trâmbiţând lumii poziţia omului cosmic pe pământ. După ce face o introspecţie
spectrală în poezia lui Emil Botta, ca făcând parte din grupul intitulat
„Corabia cu rataţi” (din care au făcut parte şi Emil Cioran şi Eugen Ionesco),
încheie numind-ul „nestinsul, neatârnatul, poetul de astăzi”. Imediat au loc şi
recitări din poezia lui Emil Botta de către o tânără liceană destul de
emoţionată. Valeria Manta Tăicuţu prezintă un material despre poet, căutând
să-l surprindă şi „să-l găsească pe sub măşti şi scene teatrale”, în
gesticulaţia teatrală a actorului inspirat după modelul anglosaxonilor şi
pieselor shakespeariene. În perioada stalinismului, poezia lui Emil Botta a
dispărut din conştiinţa cititorilor, întrucât regimul comunist nu are nevoie de
poezia sa. Însuşi G.Călinescu îl exclusese din Parnas (la ordinul regimului),
dar poezia sa rezistă timpului, indiferent de părerea criticilor. „Stăruitor în
nocturn” (spune V.M.T), poetul Emil Botta rămâne un poet aflat în câmpul poetic
al morţii şi al misterului. Urmează, iarăşi, un recital de poezie din lirica
poetului E. Botta, susţinut de altă liceană. D-l Răileanu ne citeşte un poem de
E.Botta, punctând prezenţa pădurii, a codrului şi a păsărilor, în poezia lui
Botta, şi arată celor prezenţi cum l-a cunoscut ca actor pe Emil Botta, evocând
un moment din viaţa acestuia, punctând pe momentul când a readus în scenă
poezia. Îl descoperise în ultima parte a studenţiei sale şi fusese atras de
„timbrul aparte, unic, al vocii” cât şi de modernitatea poeziei sale. În
continuare se recită de o altă elevă, din poezia de dragoste a lui E.Botta. Urmează
etapa decernării premiilor concurenţilor (elevi de liceu şi studenţi) care au
trimis poezii pentru concurs, la Festivalul Emil
Botta. Poetul Liviu Ioan Stoiciu (preşedintele juriului din care mai fac parte:
Corneliu Antoniu şi Paul Spirescu) anunţă că din cei 53 de creatori, 11 sunt
din Suceava, 5 din Bucureşti iar ceilalţi din oraşele: Vaslui, Bistriţa,
Bârlad, Iaşi, Târgu Jiu, Rm-Vâlcea, şi chiar din Republica Moldova. „La Suceava , însă, sunt cei mai
interesanţi şi buni poeţi din ultima vreme” – precizează LIS. Toţi elevii
premiaţi sunt din liceu, doar unul este student. LIS vorbeşte celor prezenţi la
Festivalul E. Botta, despre „poezia
intuitivă” la români, unde baza este poezia suprarealistă şi că, aceşti copii
vor da o lecţie poeziei române cât şi literaturii române, cândva. „Prin cei
trei tineri premiaţi, anunţăm că Suceava a ridicat standardul maxim al notelor
primite şi că e la putere acolo o nouă sensibilitate, o poezie autentică. Este
o poezie profesionistă scrisă de copii. Există şi aşa ceva”- conchide LIS.
Premiul I: Anastasia Gavrilovici (cls. XII, la colegiul „Petru Rareş” din
Suceava). Premiul II: Daniela Bejinariu (cls. XI-a, acelaşi colegiu). Premiul
III: Sibechi Vlad, student la litere (Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava).
Premiile sunt în Lei Ron. Partea I a zilei e încheiată de Florentin Popescu,
care dă o diplomă de onoare din partea revistei „Bucureştiul literar şi
artistic”, însoţită de cărţi şi reviste, celor premiaţi.
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu