ENIGMATICA EMA *
Parcurgând romanul (Enigmatica Ema,
Editura Editgraph, 2018) scris de acest autor buzoian, de origine dobrogeană,
cititorul e familiarizat deja cu personajele feminine care ocupă
locul central în romane, ca Penelopa din opera lui Homer, Emma
Bovary a lui Gustave Flaubert, Adela lui Garabet Ibrăileanu, Otilia
din romanul Enigma Otiliei, al lui G. Călinescu cu titlu
asemănător, Molly Bloom din romanul lui James Joyce, Anna
Karenina a lui Lev Tolstoi. Autorul apare, la sfârșitul cărții,
numai cu o listă de 22 de cărți publicate anterior, începând cu volumul
„Cu marea în suflet”, versuri, 2005, până la „Pe Carul Mare abia
zărit”, publicat după 2017, poezii, schițe și prozopoeme. Deși
acțiunea se desfășoară în trecut, în perioada de după 23 August
1944, când, prin întoarcerea armelor, armata română a fost trimisă
să lupte contra fostei aliate, Germania hitleristă, autorul folosește
mijloace moderne de construcție. Astfel, alternează faptele
cotidiene cu lungi citate dintr-un roman, pagini întrerupte
frecvent, prin citirea fragmentată, de către personajul feminin.
În afară de Ema, mai apar Iulia (sunt surorile Crângașu), Tamara, Caterina,
țiganca Rada, Valentina, soția lui Victor.. Personaje masculine care
apar episodic sunt Mihai Gruzescu, Alexandru Grideanu (prima iubire
a Emei), arheologul Șerban Stelaru, ordonanța Igor Vasiliu, preotul Elisei.
Din realitate în ficțiune și invers trecerea se face pe nesimțite, ajungând
să se confunde personajele, de exemplu Victor Sidoriu, autor care
trăiește la București, dar revine adesea în orașul B (presupunem Buzău)
din Subcarpați, în special în Parcul Crâng, unde se întâlnește cu aleasa
sentimentelor sale, se confundă cu Vladimir Dinulescu, titlul romanului
comentat fiind „Mesteceni în ploaie”, cartea cu care doarme sub pernă
personajul feminin.
În titlurile capitolelor, sunt numeroase
reluări livrești din autori și scrieri literare celebre („În vreme de
război” de Ion Luca Caragiale) sau la capodopere cinematografice („Să ucizi o
pasăre cântătoare”,roman de Harper Lee, ecranizat, cu actorul Gregory Peck, trei
premii Oscar, în rolul principal, titlu adaptat, de autorul dobrogean în roman,
în forma negativă). În cuprinsul evenimentelor, apar și alte elemente livrești,
enunțate de Victor Sidoriu în special: cartea „Toate leacurile la îndemână”
scrisă de Vasile Voiculescu, pânzele lui Amedeo Modigliani, castelul de la Elsinore,
Polonius și Hamlet, „Halima sau 1001 de nopți”, „Cântecul lui Roland”, Pliniu
cel Bătrân – „Istoria naturală”, „Pasărea spin” de Colleen McCullough, Dostoievski,
Raskolnikov, Godot, Beckett, Cehov, Kafka, „Ciulinii Bărăganului” de Panait
Istrati etc.
Unele comparații și evocări din lumea
artelor plastice sunt explicabile prin faptul că eroina era pictoriță
pasionată. Ziarist, inclusiv corespondent de război, personajul masculin
principal a scris cartea „Marea...Ah, marea!”, ceea ce poate justifica faptul
că el îl reprezintă pe autorul Tudor Cicu, care a publicat„Cu marea în suflet”,
„Iarba de mare” și „Balaurul mărilor”. Acțiunea acestui roman de mici dimensiuni
este palpitantă, desfășurându-se în locuri diverse: în parcul Crâng, într-o
casă din apropierea Gării de Nord din București, pe frontul de vest, într-un spital
din vestul țării, într-o gară în care cei doi se despart, eroina reușind să
plece cu trenul în străinătate, iar protagonistul rămânând forțat, în urma unui
incident din perioada stării de război. Asemănarea cu alt personaj, un ofițer
din tabăra inamică, a personajului principal, duce, pe baza unei confuzii, la
declanșarea urmăririi lui, fiind suspectat de trădare, dar ultimele secvențe,
cu pierderea cunoștinței, a memoriei, și mai ales cu pierderea femeii iubite, plecate
în Occident, reduc această perspectivă, lăsând să lucreze imaginația
cititorului. Ca aspecte de proză modernă, evocând, poate, romanul fluxului
conștiinței din literatura engleză, noul roman francez sau tehnica proustiană, această
carte alternează unghiurile de vedere, în afara autorului fiind prezente
gândurile fiecărui personaj important, fragmentele din cartea citită de Ema
întrerupând desfășurarea unor evenimente din realitate, iar gânduri și fapte
din trecut se suprapun, din loc în loc, peste realitățile timpului prezent. Autorul
se dovedește a fi un bun cunoscător al psihologiei feminine, dar și al
posibilităților multiple de evoluție a unor sentimente puternice, nu numai în
relația de dragoste dintre Victor și Ema, dar și în privința relațiilor
copii-părinți, a evaluării oportunității sau consecințelor unor căsătorii în
care diferența de vârstă este considerabilă. Pe alocuri, povestirea capătă
trăsături ale romanului polițist, eroul ajungând, de exemplu, să exploreze, pe
timp de noapte, locuința goală din zona Gării de Nord, sau în episodul fugii celor
doi de la spital într-un loc izolat de lângă o biserică, apoi la gară, cu
speranța de a-și pierde urmele plecând în străinătate.
Deloc liniară, ci plină de meandre,
ascunzișuri, dezvăluiri, întorsături, dispute cu rivalii,pretendenții, rudele
sau cunoscuții, povestea de dragoste este plină de puritate și frumusețe. Încrezători
în Dumnezeu și în viitor, cei doi sunt tulburați de ceea ce le ghicește în
cărți țiganca Rada, persoană care îi ocrotește, pe când se aflau în
ascunzătoarea oferită de părintele Elisei. Deși, de fapt, erou rănit pe front, și
bănuit, prin confuzie, de trădare, ziaristul nu emite pretenții de recunoaștere
a meritelor, ci acceptă situația existență, încercând să evite, pe cât posibil,
un deznodământ nefericit. Eroina este prezentată cu eternul mister și farmec
feminin, fiind o subțire graniță între a crede că s-a îndrăgostit la prima
vedere sau/ și că a conștientizat treptat iubirea care, tot mai mult, o cucerește.
Tudor Cicu este un prozator cu certe
calități literare, dovada talentului său fiind faptul evident că, în rândurile
scrise, cititorul se poate recunoaște, într-o ipostază sau alta.
CORNELIU VASILE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu