cum văzusem într-o pânză
am tras oblonul poveștilor să te găsesc
goală în așternuturi
cum văzusem într-o pânză de Modigliani
și să-ți spun că azi ești a mea
și că avem în față câte o carte fiecare dintre noi
de aceea m-am rugat să dai tu prima filă
eu o să trag după aceea o linie
și să număr zilele care au mai rămas.
până când niște ploi
te vor aduce la mine.
știu că îmi vei cere să citim la lumina stelelor, amândoi
poate așa
prințesa adormită din poveste ne va spune
secretul sărutului care va trezi în mine
cei doi lupi flămânzi ce întorc filele cărții...
acum chiar aș vrea să te strâng în brațe
să-ți vorbesc de Estela
enigmatica marilor speranțe din Dickens
știi că avea ceva ceva din ochi tăi flămânzi de iubire,
știi?
mi-ai spus asta în podul cu fân
când pescărușii pe acoperiș țipau atât de îngrozitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu