de nu-‘n zadar știi leacul

 

                             (În fotografii, cândva la Vadu Oii/Gura Teghii și pe muntele Meteora/Grecia)

de nu-‘n zadar știi leacul

 

pe Nietzsche poezia l-a alungat din lume

să afle dumnezeul doar din esențe tari

și ca din spuma mării, poetul cum anume?...

din ruguri de cuvinte și-a tras veșminte mari.

 

aud schimbarea lumii în clopote mai triste

și mă gândesc la vina că doar am scris în gol

c-o spaimă, ca-n pictura lui Goya - din francisce,

o haită de lupi urlă și vulturi dau ocol.

 

dar cum? când pentru asta, în cer țipă cocorii,

mai nimeni nu încearcă să nu tresară-n somn;

să dea de-un colț perdeaua, să intre-n casă zorii,

iar visele de noapte s-or furișa pe horn.

 

și mă gândesc că-ncearcă, s-alunge fiecare

în alte gânduri viața, ca Rembrandt, clarobscur

de nu-‘n zadar știi leacul la acest suflet mare,

aflat pe eșafodul ce capătă contur.