(Foto: Cândva... pe muntele Olimp/Grecia)
în tablouri ca de ceară
dovadă că toate s-au întâmplat,
că n-a fost vis ce-a ținut trei secunde;
e și-acel cal... ce în trap depărtat
îmi fuge cu tinerețea, niciunde.
azi întorc capul și poate mai ești
chiar tu, pentru a-mi aduce aminte
că privind cerul, să te-aud când șoptești:
„nu crede ce spune lumea, te minte!”
deși ochii tăi - par azi, tot mai mari
ca să-mi aducă aminte cum ninge
în iureș de sănii, cai, lăutari...
iar ce-a fost dat și-am trăit, mă convinge.
se-ntâmplă! - și am văzut amândoi
că nebunia și viața e scurtă;
un cântec vechi și trăit doar în doi,
cu miri prea triști ori confuzi, și-a lor nuntă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu