despre tine...
despre tine îmi vorbește
tot mai rar câte-o știre în cotidianul local
cu care mă întâmpină de o vreme
femeia din ghereta cu ziare de la poarta crângului,
dar preferă să-mi spună orice minciună
numai să ia de pe mine
povara acestor dimineți gata să-mi repete
că visele mele sunt iluzorii...
ca lacrimile din icoana făcătoare de minuni.
despre tine mai vorbesc și frunzele căzute pe alei
în crâng. și câteva păsări uimite
că încă pașii mă aduc aici,
la copacul sub care
odată n-a mai vrut să plece poezia
și atât a ținut să asculte povestea noastră până la capăt;
la fel cum încerc de o vreme
să înțeleg și eu
zbuciumul acestor păsări fără cuib.
dar în noaptea asta
luna se dă în scrânciob cu visele mele
pesemne-i târziu
să mai caute cineva în lada cu zestre
rochia de mireasă
și pantofii celei uitate și acum în poveste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu