Singuri în cuprinsul mării...
Printre nori aleargă luna... și la steaua de departe
Herghelii de cai, caleașca, ne-ar purta la mii de yarzi
Doamnă! ține cârma luntrii, nu lăsa lopeți să-ți scape
Speriată de vreun fulger, când în brațe ai să-mi cazi.
Stai cu mine-n seara asta și-om pune ceva pe foc
Ți-oi grăi ca din poveste... și ce vorbe-aș bate-n piuă!
Că noaptea-i cât două ceasuri și acum se face ziuă
Însă sub mantaua largă amândoi ne-om face loc.
Singuri în pustia mării, valul către țărm ne poartă
Pescăruși, catarge-n spațiu, în alai ne sunt mereu
Doamnă! și vom trece luntrea, ca un glob de foc prin
soartă
Mire eu și tu mireasă. Fericiți! și tu, și eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu