ne-am scris o vreme sub ghilotina ploilor
cât de asemănătoare ne erau cuvintele
ca niște năluci chemând bezna de plumb
să ne scriem povestea spuneai -
tu la umbra mestecenilor care aveau ceva
din ochii, părul și gura ta...
dar uite aici,
eu sunt cu păsările înșirate pe sârmă
cu doi cai sălbatici abia ieșiți din mare
ce pasc pe o mare felie de cer albastru scrisorile tale
și aș putea să cutreier ca un șoim rănit distanțele
care mă despart de tine
sub acest eșafod al ploii, viclean și luminos.
spune-mi doar că ești bine
că dialogul cu cerul
presupune și larma care a stârnit această vânătoare
peste vâslașii prizonieri în corăbii,
peste turnul de far unde stau închis
de unul singur și mă tem
că mă va acoperi cu iarbă de mare poemul acesta
mereu în așteptare;
cât să nu trezească din somn meduzele abia scoase la mal
asemeni unei cobre aflate la pândă
în labirintul multor umbre
și e de-ajuns să privești prin fereastră
cum marea nu-și găsește liniștea să-ți răspund
Frumos poem!
RăspundețiȘtergere„Versurile acestea se vor duce pe apa cuminte a iluziei...” (nu-i așa?)... ori stând la masa de scris poetul plânge? (Tu nu ești din lumea asta... pentru fata care nu știa cum e dincolo, așa trebuie să scrie un poet... până când poezia se scrie singură, cum spuneai.)
RăspundețiȘtergereNu, ea nu e din lumea asta, dar cine a zis că dvs. sunteți? :) M-aș întâlni cândva cu amândoi odată, ca să vă deslușesc secretele, misterul acestui "așa trebuie să scrie un poet... până când poezia se scrie singură"...
RăspundețiȘtergereNu-ți pot răspunde decât printr-o altă strofă din poezia mea de pe vremea liceului... fiindcă, în timp (mult îndepărtat) ne găsim, noi toți, răspunsurile la întrebări:
Ștergere„Acum suntem două flăcări, după moarte vom fi stea
Herghelii de cai caleaşca, ne va rătăci prin ceaţă;
Hai să împletim la vise, nu se ştie cum în viaţă
Seceraţi ca nişte spice, de un fulger vom cădea.”
(din „Singuri cu nisipul mării”)
Foarte frumos!
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Irina! Mă simt „beat de cântec și îmbrâncind ziua cu cotul...”, cum versuia (mai frumos) Esenin.
RăspundețiȘtergere