Buzăul
înainte de toate...
„Nebunia curată” (după Ion Gheorghe)
cu care s-a înrolat Alex. Oproescu în cei 33 de ani cât a stat la conducerea
Bibliotecii V. Voiculescu din Buzău, ca director, a avut în Nistor Tănăsescu un
templu de admirație în „scrierea” primelor cărămizi ce vor trebui să stea la
piedestalul unei statui pe care municipalitatea orașului Buzău îi este datoare
acestui „om complicat”: cărturar, director de bibliotecă ieșit din comun,
scriitor și îndrumător de ștachete literare. Antologia de referințe
publicistice alcătuită de Nistor Tănăsescu poartă numele „Buzăul înainte de toate.
(Despre Alex Oproescu și cărțile sale)”, apărută la ed. Alpha MDN, 2014, și
constituie tributul de admirație al autorului față de unul dintre cei mai
deosebiți și exemplari cărturari buzoieni. Rar mi-a fost dat să citesc atâtea
tablete de admirație pentru un om pe care, cei drept, nu l-am cunoscut
personal, dar, devenit printre scriitori un mit, aveam să aud amintindu-se
despre domnia sa, mai în toate împrejurările. Și, spunând toate astea, mă refer
la rândurile scrise cu admirație pentru acest om-cărturar, fost director al
Bibliotecii V. Voiculescu, de către o seamă de scriitori: Gheorghe Istrate, Ion
Murgeanu, Ion Marin, Gheorghe Tomozei, Emil Vasilescu, Ion Stanciu, Marin
Ifrim, Florentin Popescu, Nicolae Peneș și mulți alții, în presa vremii. Toți
aceștia, dar mai cu seamă, scrierile lui Alex. Oproescu i-au inspirat lui
Nistor Tănăsescu numai ziceri frumoase și „cântece” demne de epopeea scrisă.
Deocamdată, autorul antologiei a azvârlit doar o ancoră în trupul Timpului,
lăsând municipalității ideea unei scăpărări din mit a omului Alex. Oproescu
spre a fi imortalizat într-o statuie binemeritată și necesară pentru tumultoasa
perioadă a culturii buzoiene. Fără această inițiativă, sugerează autorul,
edilii orașului nu vor trece „examenul” la Judecata de Apoi. Cartea e
structurată de autorul ei pe succinte capitole care cuprind referințe
publicistice despre cele mai reprezentative cărți ale lui Alex. Oproescu.
Antologia îi oferă cititorului acele contribuții necesare la înțelegerea operei
lui V. Voiculescu (din scrierile lui Alex. Oproescu), la „Dicționarul presei
buzoiene și râmnicene” scris de acesta,
dar și la ceea ce a reprezentat „Salonul literar” în viața culturală a
Buzăului. Munca și truda autorului acestei antologii, e fără egal. Am parcurs
această antologie având în minte, tot timpul, portretul liric al unui „om de
aur”, dar căruia, nimeni de după el nu i-a păstrat (ca în Occident) biroul
exemplar, neatins, măcar cu o plăcuță pe ușă, amintind de „fostul director”.
Uitat și „exilat” între patru pereți, la bătrânețe, Alex. Oproescu, prin cartea
lui Nistor Tănăsescu, nu va cunoaște (autorul reparând o nedreptate) măcar în
parte, neodihna durerii și a trudniciei sale pe altarul culturii buzoiene.
Statuia marelui cărturar, credem, a pornit în mintea buzoienilor prin această
carte.
Tudor Cicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu