sus pe cer
ca un ghem de vise viața,
când în fire se destramă...
din noianul tău de gânduri
îngerul la tine cheamă.
să-ți arate care ziduri
ți-au stat neclintite-n viață
ca prin ruga sa fierbinte
a le nărui te-‘nvață.
ori a te mira că neguri
se vor risipi în zare,
când fărâma-ți de iubire
îți va lumina-n cărare
din firescu-acelei clipe
când te-nchini la o icoană
și simți pentru totdeauna
cum s-a-nchis ultima rană.
și nu-nchide, încă, ochii
un miracol se petrece
ca și semnele la steaua...
sus pe cer în noaptea rece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu