Îngrijorările unei
călătorii prin stihiile iernii
Motto:
“… nu mă jeliți, mă, că nu vă
cred, așa cum nu crede cufuritu ăluia încuiat la stomac“
(Fănuș
Neagu: “Scaunul singurătății”)
După
ce a căzut această ninsoare apocaliptică peste țară, mai ales în Buzău, (să ne
amintim că până la ea n-am avut iarnă, ci toamnă prelungă) - se pare -, cu
Dumnezeu, în felul meu, m-am împăcat. De ce l-aș învinovăți pentru urgia cu
care s-a abătut asupra noastră? Cel mult, i-aș reproșa că nu m-a avertizat,
măcar în vis. Ba la un moment dat, am avut un vis, în care albinele mele atacau
un salcâm înflorit (alb ca zăpada cu flori), salcâm, dintr-o dată ivit pe ulița
casei mele din Negoșina. Diavolul, însă, atunci când se așterne liniștea, râde,
amintindu-mi că el e cel mai tare. După un asemenea vis, i-am zis soției că,
luntre și punte mă voi face, dar, în prima zi de week-end, voi porni cu mașina
spre casa socrilor mei, unde am prisaca mea formată din cei douăzeci de stupi
cu albine.
“- Ești nebun?! Pe o astfel de vreme? Tu
nu știi cum sunt drumurile în părțile unde m-am născut, dar ții cu dinadinsul
să te aventurezi?!”- mi-a zis soția.
Eram însă hotărât. Pe 1 februarie, m-am
trezit dis de dimineață și am glăsuit:
“- Cu Dumnezeu înainte!” (Așa rostise prințul
Bogration când hotărâse să dea lupta decisivă cu Napoleon, în pădurea din satul
Guntesdorf, în Austria).
Nu-l am imagine, acum (când îmi amintesc
toate astea, scrise de Lev Tolstoi în “Război și pace“, vol 1, partea II-a),
decât pe prințul Andrei Rostov, care, rănit, deschise ochii și privea în sus,
unde pe pânza neagră a nopții zărea scânteile jărațiului aprin din focul de
tabără făcut de soldați. Tolstoi descrie admirabil scena: “Privea fulgii de
zăpadă care jucau cu lumina focului și-și aminti de iarna rusească cu casa caldă
și plină de lumină, de șubele moi și săniile care zboară, de oamenii sănătoși și
de toată iubirea și îngrijorarea de acasă”. Cu aceste gânduri am plecat, cu
soția și fratele meu Niculae, spre Negoșina. Ce a urmat, rămâne să citiți, abia
mâine!
(va
urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu