Un cântec băcănit, Paulei...
(parodie după „Cântec” de George Topârceanu)
de Tudor Cicu
O, vis al iubirii trecute!
Când strangulai sub buric
Ca la şedinţele peceriste
Un clămpănitor băcănit: inamic.
Acum, tot... sub castanii şi plopii
Când căcăreze afişai în bucale,
De Paula Iacob te-apropii...
Lipsi-iar o literă, ca-n mintea matale!
Că pieptul începe să-ţi bată
De când bâlbâit ai căzut
Pe bancă. Visând revoluţia
Ce-ţi trase-un bombeu în şezut.
Şi-n toată gazeta aia „opere complete”
O freci don’ Băcanu, prin colţ.
Desprinde bre, puşcociul din perete
Şi trage-ţi în meclă un glonţ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu