Nevăstuica intrată în antenă...
(parodie
după „Nevăstuica intrată în hambar” de La Fontaine)
de Tudor Cicu
Se zice (na!) că tot ne da
târcoale
O nevăstuică turnătoare-n şanţ
De-ajunse... printr-o întâmplare
Tocmai zvonac prin difuzoare
Şi zvoneriii, se ţin de-atunci, în lanţ!
Că până peste hă... tarlale
Ajunse şi pe presă cea mai tare.
Dar într-o zi guzganul preşedinte
Îl cam avu, ca vierme, sub un
dinte
Şi vru s-o dea pe uşă... huş,
afară!
Dar dolofana... nu se urnea de-a
dracu’
nici să o pici cu
ceară.
Ori cum s-o dai cu sila
Ori din cale-afară?
Că deveni problema: naţională!
-„Unde-am greşit? La curte toţi
se-ntreabă
Ciudată treabă!...” Dau şi ei
dulăii
Dintr-o labă!
„Păi, când te puse şef peste
hambar
Ai tras, mărite! Pahar după pahar
Şi n-ai luat în seamă
Al naţiei amar.
(zise un şoricel isteţ)
Acuma strigi? „- Afară, afară –
cu orice preţ!”
Când nevăstuica-i cât purceaua
din coteţ?...
Trebuia să te întrebi, când mai
lătra căţeaua
Iar tu, cu cei de-afară, jucai în
draci maneaua”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu