Lună în câmp...
(parodie după Nichita Stănescu)
de Tudor Cicu
Motto:
“Mă-ta dacă este vie
Spunei ca să vie
Pân’ la noi la vie...
Şi vom bea la razahie
Să ne cadă în călcâie,
Până aia... o să-nvie!”
(zicere populară)
Cu mâna stângă... (dreapta, zvâr! La şliţ);
Ţi-am şi întors spre mine chipul:
„- Mai ţii tu minte, sub acei gutui
Când tot dădeai cu gura şi băsnitul:
- Văzduhul serii, nu?... văzduhul serii”…
“- Mamă, ce drac şi tu, de-al dracului!
Şi tot credeam că desluşeam prin crenge
Mânuţele, pe care prea betege
Mi le băgai, sub ţoale”... (se-nţelege!)
Din goana calului, cum îţi torcea mosorul
Ai vrut să ştii, de-nregistra contorul
Suind în lună, kilowaţi în şuturi
De-ai mozolit atâtea aşternuturi.
Dar te privesc, în jur se frâng copacii
În ochii tăi, minciunile dau roată…
“- Să mă predau? Eu cred că vârcolacii
Le bagă fetelor... în câmpuri, luna toată”.
Că ai putea să mă striveşti sub gene
Când te-afişezi cu alţii prin dughene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu