274. Un poem pentru dumneavoastră (Pe-un roib ţintat...)

Nota: Daţi clik pe săgeata pornire stânga imaginii, pentru vizualizare. Sunt crâmpeie din discursul meu la premire, cu ocazia decernării premiilor USR. Finalul discursului, mâine! (Filmuleţele, au fos făcute de fiul meu, prezent la manifestare: eu nu am ştiut că va filma!)

Pe-un roib ţintat...

Pe-un roib ţintat treceam...

Cu gîndurile nopţii.

Perdelele la geam,

Luna-ţi trăgea cu colţii.

Doar să mă fi strigat

Ca pe-un drumeţ, cu pită...

Azi nu m-aş fi aflat,

Cu fruntea grămădită,

În care-ndes pe rug

Şi frigul, şi lumina.

Anii, punându-şi drug

Să-mi ţina ghilotina,

Ce va pândi intens

Să ne mîngiie ochii

Şi vieţii-i dă un sens,

Ca faldul, unei rochii.

Pe-un roib ţintat zburam

Ca şuierul de vînt.

Şoapta-ţi murea pe geam,

Sau umbra-mi pe pământ?

(Din vol. „Cu marea în suflet”- 2005)