miercuri, 3 aprilie 2013

336. Niciodată parodii... (Ion Nicolescu - Cântul XXVI)


                                            Din ciclul: Parodii în oglindă

Ion Nicolescu : Cântul XXVI
( originalul)

ţara asta nu e schweitzer şi nici stână fără câini
dacă dai în ea cu noaptea la lumină ies români
ies luceferii de ziuă cu făclii de sânge sfânt
ca să nu le calce nimeni de cu seară pe pământ
fruntea noastră ară cerul ca un plug din lemn de fag
şi pe dealul veşniciei boii noştri ceru-l trag
noi suntem leagănul lumii noi sămânţa de poeţi
care nu-i de mântuială dacă vreţi dacă nu vreţi
trup avem suflet avem trup şi suflet noi suntem
nimeni să nu-şi taie capul să ne ţină la cherem
pare nimeni dar nu-i nimeni e ceva de capul lui
nici n-ai crede că sub haine e chiar pielea omului
şi sub piele o sub piele e istorie e lege
ochii văd inima cere nu ne putem înţelege
numai ţara ne mângâie numai leagănul de sânge
maica noastră România care râde care plânge


Cântul XXVI
(parodie după Ion Nicolescu - de Tudor Cicu)
-în memoria poetului boem al Buzăului-


ţara asta nu e şvaiţer şi nici stână fără câini
dacă bagi plugul în brazdă ies doar oase de români
ies şi buciume cu jale la Luceafărul doinind
şi în horă intră brazii cu toţi munţii ce-i cuprind
sfinţilor de prin icoane le ard ochii în pârjol
şi-n câmpiile străbune boii noştri ară-n gol
noi suntem ai nimănuia noi şi neamul de poeţi
şi daţi jos de pe statuie unde vreţi unde nu vreţi
trup avem suflet avem viaţa noastră-i la cherem
suntem pentru „noua poartă” oaia neagră din sistem
pare nimeni dar nu-i nimeni domn deplin în ţara lui
nici n-ai crede că sub haine şi tu suflet te născui
că eşti domn la tine-n casă şi-ţi respectă a ta lege
ţi-ai scoate şi pălăria numai de te-ar înţelege
de-aia îngenunchezi ţărânii şi ai râde şi ai plânge
România maica noastră a ajuns să te alunge


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu