joi, 2 august 2012

202. Un poem pentru dumneavoastră (Sublimul viscol)




Sublimul viscol

Mereu ne vom întoarce la clipa ce ne-a dat
Azi fluturi invizibili din mari zăpezi de iarnă
Sarutul nemuririi ca pe tipsii furat,
Într-un liman de ierburi visam să te adoarmă.

Vezi, ninge  de un secol cu flori de tei pe-un vis
Şi-n dragostea ta doamnă, vîslesc de multa vreme
Poate-n sublimul viscol doar eu ţi-am fost promis
Poveştilor de-acasă, acum să te recheme.

Ne-am pedepsit tăcerea - pe gură, cu un crin
Ori luna spartă-n valuri, ca leac pentru o rană
Aflat la ţărmul mării, visez să-ţi mai reţin
Tremuratoarea umbră, în mîini ca pe-o icoană.

          (Din vol. „Cu marea în suflet”- 2005)

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu